Dupa 12 ani. Perete Nord Retezat.

 Intotdeauna am simtit ca intre mine si cei cu care m-am catarat iarna s-a produs o altfel de legatura, o legatura de suflet, puternica, care are sa ramana nealterata odata cu trecerea anilor. In martie 2022, la 12 ani de la ultima noastra catarare impreuna, planurile se aliniaza si impreuna cu Adi Margea am ajuns in zona varfului Retezat, peretele nordic. Am stabilit ca vom decide la fata locului ce linie aveam sa urmam pana pe varf. 

Dupa o prima incercare pe un diedru dificil, decidem sa renuntam din lipsa unor posibilitati clare de asigurare si sa ne mutam pe linia albastra din poza de mai jos. Un sentiment de familiar se instaleaza cand vad de cat de putine cuvinte avem nevoie ca sa ne punem de acord. 

A urmat o linie interesanta cu dificultati tehnice doar pe primele 2 lungimi, insa un traseu lung si solicitant fizic care ne-a consumat bine energia pana la final:

400 m diferenta nivel, 8 lungimi, grad M4 (pe prima parte pana la campul de zapada)

Interesant este ca pe prima lungime am intalnit portiuni scurte de gheata. Este si singura parte dificila tehnic, aprox. M4 grad de mixt. Dupa traversarea campului de zapada, ruta prinde o rampa clar conturata spre stanga care iasa intr-o mica sa, de unde se coteste dreapta si se urca in aproximativ 4 lungimi intinse pana pe varf (fara dificultati tehnice notabile).

Linia

Adi pe prima lungime

Adi la finalul dificultatilor tehnice

Adi traverseaza campul de zapada

Adi pe rampa dinspre stanga

Radu pe rampa

Radu in sa, la final rampa

Radu pe lungimile superioare

Adi in lungimile superioare

Adi la iesirea pe varf

Consumati dar fericiti

Perete Nord Retezat la apus