Umarul Estic al varfului Retezat

E duminica, 22 Decembrie 2024 si prognoza se adevereste. E soare, nu prea frig, putin vant. Impreuna cu Horia Colibasanu urcam agale, in ritmul povestilor. Ajungem din urma doua persoane, cu care ne insotim pana la Stevia. Horia, evident, este recunoscut.  

Mai sus ne muncim cu o zapada prafoasa, neconsolidata, care ascunde adevarate capcane printre bolovani. Tibia rezista, dar la party-ul de Craciun nu pot purta fusta.

Suntem in fata peretelui nordic al Varfului Retezat. Am descoperit aceasta zona, iarna, de-abia acum 3 ani, cred. Dar de fiecare data ma entuziasmez cand vad cate posibilitati, de a urca, sunt in acest perete.

Zapada de pe stanca nu ne inspira pentru a incerca ceva mai dificil. Urcam in stanga pe culoar, la baza braului de stanca si decidem sa urmam ceea ce s-ar putea numi Umarul Estic al varfului Retezat. Este creasta cea mai dinspre Est pe acest perete.

Ne legam cu 1 singura semi-coarda. Prima lungime este o lungime mai abrupta, care face jonctiunea cu umarul propriu-zis. Este o lungime de zapada cu cateva portiuni de stanca intercalate. Coarda se intinde si Horia pleaca si el. Regrupam undeva la 70 m. Decidem ca de aici vom merge concomitent pana sus. Tehnic, nu e dificil, dar gafaim bine prin zapada neconsolidata si peste pasajele de stanca acoperite mai mult sau mai putin. E un antrenament bun si pentru demontabile. Consum mai tot ce am, pe ham, pana sus.

Umarul se termina exact pe varf. Daca nu esti atent, dai cu capul in stalp. Dupa o zi in umbra nordului iesim sus la soare. Desi obositi avem un zambet larg pe fete.

Impartim un sandwich bun de tot. Horia face si sandwich-uri bune.

Urmam Lolaia o bucata si apoi Horia decide sa coboram in culoar, la stanga. E mai rapid asa iar pericolul de avalansa e minim acum. La ora 22 suntem inapoi in Timisoara.  Am auzit ca un somn bun, dupa tura, se face cu un gin Vodka...Omu Vodka. Dar nu stiu, ca nu am incercat...inca.

 

Ca si concluzie, aceasta linie, sa-i spunem Umarul Estic, este o linie usoara, as zice cea mai potrivita pentru un inceput de sezon, sau pentru a trece de la clasic spre alpinism. Sau daca ai vrea sa mergi cu cineva, mai incepator in ale iernii la 2 pioleti. Evident conditia fizica buna si tehnicile specifice de coarda, regrupare, asigurare, siguranta sunt obligatorii. 

Erata 24.12.2024: 

- sandwich-ul bun de tot...nu a fost facut de Horia, ci pentru Horia. E clar, are echipa profi, cum altfel? Sarut-mana, a fost fix ce trebuia cand trebuia.

- gin Vodka nu exista, era Vodka Tonic...Nu ma prea pricep, eu sunt cu tuica.

Plecarea vazuta din culoarul mare

Linia Umarului Estic, poza este de la alta data.

Lectii

Cracul Stang al Papusii - 14 Decembrie 24, incercare...

Zapada si frigul s-au lasat peste muntii inalti asa ca nu am mai avut rabdare si am urcat impreuna cu Claudiu Draghia, pentru prima zi a sezonului. Am ales ca obiectiv Cracul Stang al Papusii, o linie urcata si documentata de baietii din Cluj (Daniel Cocos si Marius Florea) in 2022 sau 3. 

Am ales aceasta linie pentru ca ne dorim sa urcam si linii deschise de alti baieti. Este o linie interesanta, un obiectiv bun pentru noi. Ne-am adunat informatiile, ne-am facut temele, am luat toate jucariile si "up we went".

Doar ca planul de acasa.....

Urcam vineri pe intuneric si dormim in pod la Gentiana. E atat de cald in pod incat dorm in boxeri fara sa ma acopar cu nimic. De-abia astept sa ies afara la frig, la aer.

Facem 4 ore aproximativ pana la baza liniei, echipati. Traversam pe cruce rosie de la Gentiana in Valea Rea. Suntem ostentiti dar bucurosi ca ne apucam de treaba.

Claudiu parcurge prima lungime: primii 7-8 m sunt o succesiune de pasi de mixt. Foarte faina catarare. C. nu ezita, pune un friend, un anou si dispare deasupra. Trece apoi pe o fata de zapada, care urca oblic stanga pana la prima regrupare. Pune 2-3 asigurari pe peretele de stanca, din dreapta. Sub zapada nu prea mare, nici prea tare, scartaie stanca pe alocuri...hmmm. Regrupare buna la colt.

Plec pe a doua lungime. In sus, usor stanga. Zapada cam putina, prafoasa, stanca scartaie sub coltari, coltarii se tocesc. Inaintez. Bat o lama, pare singura optiune. Ceva mai sus pun un anou foarte bun.

E fata cazuta de stanca acoperita. Mai sus: fata cazuta de stanca, curata, cu fisuri ce par inchise, acoperite de zapada prafoasa. Incerc, caut, curat, imi fac curaj. Nu imi iasa. Merg putin dreapta: nu arata incurajator. Ma uit stanga, imi pare ca voi cobori in culoar si ca ma abat de la linie. 

Claudiu ingheata mai jos. Pune presiune.

Ar trebui 2-3 pasi spre "ceva subtire" dar nici sa ma ridic nu pot. Ma blochez, cobor. 

2 rapeluri de 30 si 50m ne aduc la baza.

Corzile nu vor sa coboare. E clar, nu e ziua noastra. Claudiu urca pe culoarul din dreapta, se catara pana la punctul de rapel si rezolva.

Catraniti coboram la masina. Ne intalnim cu prieteni dragi pe coborare si ne trece "morocaneala". Pe drum spre Timisoara tragem concluziile. E o parte importanta a procesului de invatare, care ne mentine constienti, realisti si pregatiti pentru viitor.

- sunt zile si zile, nu esti in aceeasi stare si forma de fiecare data.

- in catararea alpina conditiile meteo pot schimba foarte mult terenul si deci dificultatea;

- poti pierde linia destul de usor, fii pregatit si pentru astfel de situatii: cu echipament dar si mental;

- nu subestima obiectivul si tine cont ca primele zile ale sezonului sunt de acomodare la frig, zapada, mers, coltari etc.

- foloseste cordelina sau un anou pentru rapel. Dupa un colt de stanca uneori merge, alteori nu. E adevarat ca lasi culoare in urma ta, dar poti sa recuperezi altadata;

- incearca sa iti faci regruparea astfel incat sa poti sa te misti, dansezi, ca sa te incalzesti, cat de cat;

- cifrele legate de dificultate sunt orientative, nu te ghida strict dupa ele. Nu esti sigur ca esti sau nu unde trebuie, asa ca ascultati instinctele, lasa ego-ul acasa.

Vine vacanta! Sa vedem ce zile ne aduce si cate de urcat la munte! Sa ne vedem pe sus sanatosi!